Arc peste timp. O zi la treierat.

Liviu Ciocan – nepotul domnului Cornel Ciocan, preia încet, încet din activitățile fermei de cultură mare. Tânărul blond, cu ochi albaștrii, liniștit, cu mult bun simț ar putea să facă orice altceva, însă a ales agricultura. E mâna dreaptă a celor doi frați Dan și Cornel Ciocan. Cei doi seniori s-au asigurat că afacerea dezvoltată cu capital propriu obținut în construcții va avea un viitor dacă își provoacă copiii să lucreze alături de ei. Domnul Cornel Ciocan și-a trimis fiica în Anglia să studieze management, în timp ce domnul Dan Ciocan mizează pe Liviu, devenit deja inginer agronom. Au vise mari împreună și în fiecare an mai pun o cărămidă cu care speră să construiască un viitor mai bun,  nu doar pentru următoarea generație, ci și pentru comunitate, societate în general.

I-am cunoscut exact cu o zi înainte de treierat și-am profitat de invitația de a surprinde acest moment, poate cel mai așteptat de agricultori. Înainte de a pleca spre câmp am stat să admir în curtea fermei pregătirea combinelor, împărțirea sarcinilor și formarea convoiului de utilaje. Impresionant, ce să zic, forță, prestanță, dar în primul rând performanță, asta pot spune privind deplasarea acestor coloși. În urma acestor echipamente am pornit și noi pentru a discuta despre anul agricol, soiuri și producții chiar la fața locului. Așa am aflat că în structura de culturi, grâul ocupă 50 % din ferma care se întinde pe 3200 ha. Mare parte ocupată de soiuri străine și Glosa, cunoscutul soi românesc pentru panificație. Merg pe grâu pentru că în comună există, moară dar și o fabrică de pâine pe vatră care valorifică ideal cerealele. 

La momentul vizitei noastre treieratul urma să se desfășoare pe 100 ha, iar lucrarea urma să se termine în 10 ore cu 5 combine. Până la intrarea în lan în fiecare zi se fac  verificări la piesele de uzură a combinelor și de 3 ori pe zi se fac reglaje în funcție de talia grâului, astfel încât să se reducă cât mai mult pierderile.

Imaginea noastră în câmp, combinele care se vedeau în zare, drona care bâzâia deasupra pentru a filma întreaga lucrare m-a făcut să văd lucrurile în antiteză cu bunicii și  străbunicii noștri. Ne-am amintit din poveștile spuse de bunici despre cum se muncea la câmp pe atunci. Incomparabil, spunea Liviu, în două luni, dacă era implicată toată familia, uneori tot satul, într-o poziție extrem de dureroasă.  O muncă brută, dar care aduna întreaga comunitate laolaltă și implica atât brațele copiilor, cât și adulților. Se mânca pe apucate, un codru de pâine, o roșie și o bucată de brânză, cât să-și potolească foamea, fără să se sature pentru că munceau zi lumină. Și mai era ceva, în preajma lucrării de treierat totul îmbrăca o aură mistică ce îi împingea pe agricultori spre post și asceză, cu gândul de a intra în grațiile divinității la care se rugau să-i păzească de ploi, grindină pentru a reuși să-și ducă la bun sfârșit secerișul.

Prin comparație, astăzi ne gândim ce lățime are hederul, care este viteza de lucru și ce marcă putem achiziționa pentru a mări producția. Cât de mult ne-am schimbat, cât de mult am evoluat! Și, pare că tehnologia aceasta performantă atrage ca un magnet tinerii fermieri. Digitalizarea ne-a schimbat viziunea despre viitor, perspectiva de dezvoltare în acest sector. Rigurozitatea merge spre detaliu, alegerea unui utilaj nu se face la întâmplare, ci în funcție de opțiunile, setările și acuratețea execuției. Alegem în funcție de densitatea grâului, de producția obținută, în cazul de față 210 kg de sămânță de grâu la hectar. Aici la Rotunda nu se pierde timpul, se merge în plin cu combinele cele mai mari, dotate cu hedere de 6 m și buncăr de 5-5,5 tone.

Toamna nu a fost prielnică grâului, motiv pentru care producția nu va atinge maximul oferit de genetica soiurilor cultivate, însă Liviu Ciocan este mulțumit că ploile din primăvară l-au ajutat să recupereze și azi poate spera la 4.5-5 tone la hectar la soiul Avenew, recunoscut pentru producție și mai puțin pentru indicii de panificație. O producție mulțumitoare având în vedere că s-au făcut doar două tratamente cu un insecticid și un fungicid.

Mai multe detalii despre proiectul #RomaniaVazutaDinTractor: https://jurnalagricoldecalatorie.ro/romania-vazuta-din-tractor/

Urmărește călătoria video a proiectului RomaniaVazutaDinTractor: https://www.youtube.com/channel/UCupd1qNJUupLvTS0kkvG-Pw

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *